POLITIC

TON ÎNGRIJORAT

Fostul negociator al României cu Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş, consideră că tonul adoptat de Raportul Comisiei Europene arată o îngrijorare gravă nu doar a forului european, ci şi a statelor membre, vizavi de modul în care s-a comportat guvernul cu angajamentele pe care şi le-a asumat. „Limbajul raportului este destul de clar şi, dacă, până în 2009, Comisia Europeană «a ţinut spatele» României în faţa criticilor severe ale unor state membre, acum, în 2010, Comisia Europeană reproşează României că «i-a întors spatele»”. În fapt, exceptând presa din România, se dovedeşte încă o dată că numai Comisia Europeană se gândeşte la interesele reale ale cetăţenilor români, care ar trebui să fie beneficiarii funcţionării statului de drept în România”, a declarat Puşcaş prin intermediul unui comunicat remis AGERPRES. Potrivit profesorului, Comisia Europeană constată, în Raport, că în România a lipsit voinţa politică de a îndeplini angajamentele pe care şi le-a asumat faţă de Uniunea Europeană şi, implicit, faţă de statele membre ale acesteia. Vasile Puşcaş consideră îngrijorător nu doar faptul că România „a întors spatele” Uniunii Europene la materia tratată de acest Raport - justiţie, anti-corupţie, stat de drept -, ci că România se află într-o profundă criză de identitate naţională şi europeană, că pune sub semnul întrebării deciziile parteneriale, comunitare, la care este parte. „Nu ne mai întrebăm cine sau de ce nu-şi asumă răspunderea pentru ceea ce se întâmplă în România, căci niciunul dintre factorii politici şi de stat nu se va socoti responsabil. Ne întrebăm însă de ce cetăţenii României, care şi-au trimis reprezentanţii în instituţiile politice şi de stat româneşti, trebuie să-i întreţină pe aceştia, dar să achite şi costurile lipsei lor de voinţă în a-şi îndeplini obligaţiile de a servi interesele României”, susţine fostul negociator şef cu Uniunea Europeană Vasile Puşcaş. Comisia Europeană a discutat, marţi, cel de al patrulea Raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, care a fost agreat de Comisia Europeană şi Guvernul României în luna decembrie 2006, în preajma datei aderării la Uniunea Europeană, prin care statul român se angaja să elimine întârzierile şi disfuncţionalităţile în sistemul judiciar.

MARIA GRAPINI: PC VA SUSŢINE ORICE MOŢIUNE ÎMPOTRIVA GUVERNULUI

Vicepreşedintele PC Maria Grapini a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la Satu Mare, că parlamentarii acestui partid vor vota orice moţiune de schimbare a Guvernului Boc. „Vom susţine orice iniţiativă de schimbare a actualului Guvern. Nimic nu este mai rău decât continuarea cu acest guvern care pe de o parte nu are credibilitate, pe de alta nu are lider. (...) Putem avea un lider în momentul în care, cred eu, poate să stăpânească o strategie coerentă, iar acum fiecare minister şi ministru este cu alte măsuri. Această nenorocire care a venit peste criza economică mondială şi europeană ne-a amplificat pe termen lung problemele sociale şi economice”, a spus Maria Grapini. Vicepreşedintele PC a criticat măsurile guvernului împotriva crizei, spunând că tăierea salariilor cu 25% este o aberaţie, Codului Fiscal i s-a făcut „harakiri” iar agricultura este abandonată. Potrivit vicepreşedintelui conservator, la alegerile locale şi parlamentare din 2012 PC va avea candidaţi proprii, considerând că prin alianţa cu PSD de la alegerile trecute reprezentanţii conservatori nu au fost foarte vizibili.

ECONOMIC

FMI: BOOMUL CREDITĂRII A LĂSAT ŢĂRILE DIN EST MAI SĂRACE DECÂT DACĂ ACESTA NU AR FI AVUT LOC

Un document de lucru, realizat de doi experţi FMI, relevă că noile state membre care au înregistrat o expansiune a creditării în perioada 2003-2008 nu numai că s-au confruntat cu o volatilitate mai mare a capitalurilor, ci au înregistrat ulterior şi cele mai mici rate medii de creştere economică. Cu alte cuvinte, boomul activităţii de acordare a împrumuturilor a lăsat ţările baltice şi o parte dintre cele din Europa Centrală şi de Est mai sărace decât dacă acesta nu ar fi avut loc, scrie Financiarul. Explozia creditării în tarile baltice şi în cele din regiunea Europei Centrale şi de Est, înregistrată după 2003, le-a lăsat mai sărace decât ar fi ajuns dacă acest boom nu ar fi avut loc, spun economiştii Fondului Monetar Internaţional. Aceştia mai arată, în cadrul unei analize intitulate „Explozia creditării în statele nou intrate în Uniunea Europeana: Ghinion sau politici incorecte?”, ca extinderea băncilor din Vest a „inundat” noile state membre ale UE cu bani şi a ajutat la construirea unor dezechilibre care le-au depăşit cu mult pe cele înregistrate înainte de criza financiară din Asia. Prăbuşirea care a urmat expansiunii pieţei creditelor arată că ţările baltice şi cele din estul regiunii au crescut mai puţin pe parcursul perioadei 2003-2010, decât cele care au avut o structură diferită a datoriei, cum sunt Polonia, Slovacia şi Republica Cehă. FMI a analizat corelaţia dintre rata de creştere economică şi avansul ponderii creditului în PIB în două perioade, 2003-2007 şi 2003-2010. Astfel, pentru primul interval, în state precum Lituania, Estonia, Letonia, România sau Bulgaria, creşterea rapidă a creditării a fost urmată îndeaproape de cea a produsului intern brut. Economia României nu a trecut uşor peste începutul crizei, înregistrând o scădere a PIB de 7,1%. În acelaşi timp, Polonia a fost singura ţară din UE care a avut creştere economică, iar Republica Cehă şi Slovacia au avut de traversat o recesiune mai uşoară.

ISĂRESCU: CÎŞTIGURILE BNR NU VOR MAI FI LA FEL DE MARI

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a apreciat, joi, că Banca Centrală nu va mai avea în viitor aceleaşi câştiguri importante din fructificarea rezervei valutare. „Uitându-mă înainte trebuie să recunosc că câştigurile noastre nu vor mai fi la fel de mari. Frunctificarea rezervei naţionale este din ce în ce mai slabă, fructificările pe plan internaţional sunt extrem de neatractive”, a spus Isărescu, într-o conferinţă privind rezervele valutare ale BNR, organizată de Finmedia. Mugur Isărescu a arătat că pe semestrul unu 2010, câştigurile BNR din plasamentele făcute din rezerva internaţională sunt foarte scăzute. „Suma este de vreo 3 - 4 milioane euro. Este o contribuţie mai mică decât cea mai mică sumă vărsată la bugetul statului în cea mai proastă lună înregistrată de BNR vreodată”, a subliniat guvernatorul. Acesta a spus că este nevoie de mai mult noroc când ieşi pe pieţe şi a dat asigurări că Banca Centrală a vândut la timp expunerile sale pe Grecia, Spania, alte ţări afectate puternic de criză. „Când simţim că ceva se înrăutăţeşte, ne retragem. Avem un nas lung ....”, a spus Isărescu. Guvernatorul a reamintit că, în 2010, Banca Naţională a contribuit la bugetul de stat cu 300 de milioane de euro, adică 80 la sută din profitul înregistrat prin fructificarea rezervei internaţionale.

ACTUALITĂŢI

MMFPS: PENSIA SOCIALĂ MINIMĂ GARANTATĂ VA FI ÎN CONTINUARE PLĂTITĂ

Pensia socială minimă garantată va fi şi în continuare plătită, în exact aceleaşi condiţii ca şi până acum, deşi denumirea sa a fost schimbată în indemnizaţie socială pentru pensionari, precizează Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) într-un comunicat. Potrivit documentului, pensia socială minimă garantată a fost introdusă începând cu data de 1 aprilie 2009 prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 6/2009, în scopul îmbunătăţirii sistemului de protecţie socială, în concordanţă cu priorităţile naţionale, astfel încât să fie încurajată solidaritatea cu persoanele vulnerabile economic, precum şi pentru a se evita excluderea socială a unei părţi din pensionarii sistemului public de pensii. Actualul guvern, din dorinţa de a evidenţia faptul că acest drept are un caracter necontributiv şi se acordă, în condiţiile legii, pensionarilor sistemului public de pensii, pentru care nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, este situat sub 350 de lei (nivelul „indemnizaţiei sociale pentru pensionari” pentru anul 2010), neavând caracterul juridic al unei pensii, a reglementat înlocuirea sintagmei „pensie socială minimă garantată” cu sintagma ‘indemnizaţie socială pentru pensionari’. În consecinţă, „indemnizaţia socială pentru pensionari” va continua să asigure evitarea excluderii sociale a pensionarilor cu venituri reduse, iar schimbarea denumirii nu afectează nici cuantumul şi nici modalitatea de acordare, subliniază MMFPS. Înlocuirea sintagmei „pensie socială minimă garantată” cu „indemnizaţie socială pentru pensionari” a fost operată prin art. 7 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

ÎN DOBROGEA SE CONSTRUIEŞTE CEL MAI MARE PARC EOLIAN DIN EUROPA

Primele generatoare eoliene din parcul Fântânele-Cogealac, din Dobrogea, au început deja să producă energie eoliană fără să emită bioxid de carbon. Când se va încheia construcţia parcului, în 2012, puterea acestor generatoare va ajunge la 600 MW, în cadrul parcului eolian cel mai mare din Europa continentală, scrie portalul spaniol Evwind.com. În prezent, parcul eolian Whitelee din Scoţia este cel mai mare parc eolian terestru din Europa. Parcul este construit de compania cehă CEZ, va avea 139 de generatoare de energie eoliană, cu o putere totală de 347,5 MW la Fântânele şi alte 101 turnine eoliene care vor produce energie de 252,5 MW la Cogealac. Investiţia totală ajunge la 1,1 miliarde de euro; parcul eolian va fi finalizat anul acesta la Fântânele, iar construcţiile vor începe în 2011 la Cogealac. Compania energetică GE Energy va furniza cele 101 turbine eoliene, astfel ca România să poată atingă obiectivul ca, în 2020, 20% din energia generată să provină din surse regenerabile.