POLITIC

MIRCEA GEOANĂ A DISCUTAT CU DOMINIQUE STRAUSS-KAHN DESPRE NECESITATEA CONTINUĂRII UNUI DIALOG STRUCTURAT CU FMI

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a discutat, marţi, în Statele Unite ale Americii, cu directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, despre situaţia economică, socială şi politică a României, una dintre concluziile întâlnirii fiind legată de necesitatea continuării unui dialog structurat cu FMI, dar şi cu Banca Mondială şi Comisia Europeană, chiar şi în absenţa unui nou împrumut. Cei doi au căzut de acord că FMI poate să contribuie prin „experienţa” şi „credibilitatea” sa, la crearea, în România, a unui mediu economic stabil pentru investitorii interni şi externi. În cadrul întâlnirii, Dominique Strauss-Kahn a afirmat că măsurile „energice” întreprinse în zona ţărilor euro aflate în declin, precum Grecia, au stabilizat regiunea, însă perspectivele pentru Europa tot nu sunt îmbucurătoare, întrucât ţările dezvoltate vor avea o repornire destul de lentă a economiilor. Mircea Geoană şi Dominique Strauss-Kahn au abordat şi tema Comitetului Naţional de Dezvoltare. „Directorul FMI consideră că un astfel de Comitet poate acţiona - în afara rolului său primordial, de a identifica un nou proiect naţional - precum un «watchdog» care să supravegheze activitatea instituţiilor statului”, se mai precizează în comunicat.

IOAN CINDREA (PSD): AVEM 1,2 MILIOANE DE ŞOMERI

Rata reală a şomajului în România este de 10-12 la sută, nu de 7,44 la sută, iar numărul real de şomeri a crescut la 1,2 milioane, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) refuzând să facă publice cifrele reale rezultate în urma sondajului AMIGO, a declarat marţi, pentru AGERPRES, fostul preşedinte al ANOFM din perioada 2001-2004, deputatul PSD Ioan Cindrea. Cindrea a explicat că sondajul AMIGO care arată numărul real de şomeri funcţionează încă din 2001, pe baza unui program performant. „Există un soft lăsat de mine, cel mai performant din România, în care noaptea se replicau toate intrările şi ieşirile, fiindcă era mai ieftin noaptea pe antene, atunci era pe Connex. Replica şi în serverul central se făcea statistica. Dimineaţa, la ora 8.00, eu aveam statistica pe ţară, numărul exact de şomeri, câţi indemnizaţi, câţi neindemnizaţi, pe categorii de vârstă, femei, bărbaţi, mediul rural, mediul urban, din sector privat, de la stat etc. Nu vor să pună la dispoziţie aceste date”, afirmă Cindrea. Acesta, în calitate de preşedinte al Departamentului de politici sociale al PSD, a promis că va face publice datele reale ale şomajului şi angajărilor din România, la sfârşitul lunii august. Din estimările lui Cindrea, numărul angajărilor în luna iulie 2010 este de şapte ori mai mic faţă de acum şase ani. Cindrea acuză actuala conducere a ANOFM că închide agenţiile teritoriale. În 2004, în ţară existau 265 de agenţii destinate şomerilor şi angajatorilor. Acesta mai acuză conducerea ANOFM că nu asigură finanţarea suficientă pentru ajutorarea reală a şomerilor. Vicepreşedintele Comisiei pentru muncă din Camera Deputaţilor susţine că are date statistice, conform cărora tot mai mulţi şomeri preferă să îşi vândă apartamentele de la oraş şi se mută în case modeste la ţară, unde îşi cresc câteva animale pentru a se hrăni şi îşi acoperă restul cheltuielilor din dobânda obţinută din banii de pe apartament, pe care îi depozitează la bancă. Acesta spune că în 2004, în România existau sub 20 la sută din populaţie, români foarte săraci, iar acum aceştia sunt în proporţie de 33 la sută. Conform comunicatului de presă remis de ANOFM, rata şomajului înregistrat la nivel naţional, la sfârşitul lunii iunie 2010 a fost de 7,44%, mai mică cu 0,23 de puncte procentuale decât cea din luna mai a anului 2010 şi mai mare cu 1,44 puncte procentuale decât cea din luna iunie 2009. Numărul total de şomeri la finele lunii iunie, de 780.782 de persoane, a scăzut cu 21.072 faţă de cel de la finele lunii anterioare.

ECONOMIC

DEFICITUL BUGETAR ESTE ESTIMAT LA PESTE 18 MILIARDE LEI, ÎN PRIMELE 6 LUNI

Execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale anului s-a încheiat cu un deficit estimat de 18,07 miliarde lei, sub limita ţintei de deficit, în sumă de 18,2 miliarde lei, prevăzută în Scrisoarea suplimentară la Aranjamentul Stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, informează Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile estimate la bugetul general consolidat au fost în sumă de 77,2 miliarde lei, cu 0,1 la sută mai reduse faţă de realizările perioadei corespunzătoare din anul precedent. La veniturile fiscale s-au înregistrat creşteri, în principal la taxa pe valoare adăugată unde încasările înregistrate la 30 iunie au crescut la -3,7 la sută, faţă de procentul de -7,8 la sută înregistrat la sfârşitul lunii mai, precum şi la impozitul pe venit unde colectările au crescut în luna iunie la -4,8 la sută faţă de procentul de - 6,4 la sută înregistrat în luna mai. La accize încasările sunt cu 1,5 la sută mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent ca urmare a creşterii nivelului de taxare aplicat de la 1 ianuarie. S-au înregistrat creşteri la încasările din venituri nefiscale cu 1,422 miliarde lei ca urmare a încasării dividendelor de la operatorii economici cu capital de stat, precum şi a vărsămintelor din profitul net al BNR. Sumele restituite de Comisia Europeană în contul plăţilor efectuate pentru proiecte cu finanţare europeană au crescut, de asemenea, cu 921 milioane lei. Cheltuielile estimate ale bugetului general consolidat în sumă de 95,3 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu patru la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile de personal sunt inferioare cu 4,5 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar la cele cu bunuri servicii reducerea este de 1,7 la sută. La celelalte tipuri de cheltuieli s-au înregistrat de regulă creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, acestea fiind justificate de majorarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenţi şi angajarea împrumuturilor pentru acoperirea acestora. În cazul cheltuielilor cu dobânzi se înregistrează o creştere de 21,6 la sută. Efortul bugetar aferent programelor cu finanţare UE a crescut cu 132,6 la sută, iar cheltuielile aferente finanţărilor din împrumuturi externe au crescut cu 28,5 la sută. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital precum şi transferuri pentru programele de dezvoltare au fost în sumă de 11,7 miliarde lei, reprezentând 12,2 la sută din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat.

INS: ACTIVITATEA ECONOMICĂ VA SCĂDEA ÎN TRIMESTRUL TREI

Activitatea economică şi numărul de angajaţi vor scădea în toate domeniile în trimestrul al treilea, în timp ce preţurile vor creşte, afirmă managerii societăţilor comerciale care au participat la un studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit unui comunicat transmis miercuri de INS, managerii preconizează, în următoarele trei luni, o scădere cu şase la sută a volumului producţiei din industria prelucrătoare, în această perioadă estimându-se şi o scădere a numărului de salariaţi. Soldul conjunctural este de minus 13 la sută pe total industrie prelucrătoare, atingând minus 16 la sută la întreprinderile foarte mari, cu 500 de salariaţi şi peste. Conform analizei conjuncturale, pentru unele activităţi, respectiv fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, metalurgie şi fabricarea altor mijloace de transport, se va înregistra o tendinţă de scădere mult mai accentuată (solduri conjuncturale de minus 45 la sută, minus 40 la sută şi, respectiv, minus 32 la sută). Preţurile produselor industriale sunt prognozate să crească în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 21 la sută). Volumul producţiei în activitatea din construcţii va scădea în următoarele trei luni, conform estimărilor managerilor, urmând a se înregistra un sold conjunctural de minus 10 la sută şi o scădere a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural minus 17 la sută). Managerii estimează o scădere a numărului de salariaţi din construcţii în T3 2010 (sold conjunctural minus 17 la sută), această tendinţă fiind dată în special de întreprinderile mari, cu 500 salariaţi şi peste. În acelaşi interval, preţurile lucrărilor de construcţii vor înregistra o creştere cu 20 la sută, în opinia managerilor din domeniu. Şi în comerţul cu amănuntul, liderii societăţilor comerciale se aşteaptă la o scădere a activităţii economice pentru următoarele trei luni (sold conjunctural minus 24 la sută). Volumul total al vânzărilor de mărfuri va avea o tendinţă de scădere moderată (sold conjunctural minus 15 la sută), iar volumul comenzilor adresate de unităţile comerciale furnizorilor de mărfuri vor scădea cu 16 la sută. În aceste condiţii, spun managerii, este de aşteptat ca numărul de salariaţi să se diminueze în perioada iulieseptembrie (sold conjunctural minus 14 la sută), în timp ce previziunile indică o creştere a preţurilor accentuată (sold conjunctural plus 51 la sută). Şi cererea de servicii va cunoaşte o scădere moderată (sold conjunctural minus 10 la sută), numărul de salariaţi urmând să scadă (sold conjunctural minus 16 la sută) în special întreprinderile foarte mari, cu 500 de salariaţi şi peste (sold conjunctural minus 27 la sută). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea o tendinţă de creştere (sold conjunctural plus 13 la sută).

JEFFREY FRANKS S-A ÎNTÂLNIT CU REPREZENTANŢII MINISTERULUI FINANŢELOR PUBLICE

Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Jeffrey Franks, s-a întâlnit marţi cu ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, şi cu secretarul de stat pe probleme de trezorerie, Bogdan Drăgoi, cu care a discutat aspecte privind situaţia fiscală a României. Oficialul FMI a declarat, la finalul întâlnirii, că discuţiile cu experţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP) vor continua şi miercuri, urmând să fie analizată situaţia fiscal bugetară din 2010, previziunile pentru 2011, cum va arăta bugetul pe anul viitor şi care sunt previziunile pe termen mediu, atât pe partea de venituri cât şi pe partea de cheltuieli. O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Jeffrey Franks, se află la Bucureşti, în perioada 26 iulie - 4 august, pentru a încheia cea de-a cincea evaluare a îndeplinirii de către România a Acordului Stand-By, semnat în mai 2009. Misiunea FMI va avea trei obiective principale, şi anume analizarea rectificării bugetului pe 2010, discutarea bugetului pe 2011 şi trecerea în revistă a politicilor fiscale şi monetare. Programul de asistenţă financiară a României, în valoare totală de peste 20 de miliarde de euro, este susţinut de FMI (13,6 miliarde de euro), Comisia Europeană (5 miliarde de euro), Banca Mondială (un miliard de euro) şi alţi finanţatori internaţionali. Până în prezent, România a primit aproape 10,7 miliarde de euro de la FMI, 2,5 miliarde de euro de la UE şi 300 de milioane de euro de la Banca Mondială.

BNR: RESTANŢELE TOTALE LA BĂNCI AU CRESCUT CU APROAPE 8 LA SUTĂ

Restanţele totale la creditele bancare - companii şi persoane fizice - totalizau 13, 6 miliarde lei, (3,1 miliarde euro), la sfârşitul lunii iunie, creştere de 7,9 la sută, faţă de luna precedentă, cu o pondere de 6,4 la sută pe total îndatorare la băncile comerciale, arată datele BNR. La finalul lunii mai, soldul restanţelor ajunsese la 12,64 miliarde lei (3,02 miliarde euro), potrivit datelor revizuite ale BNR, iar ponderea urcase la aproape 6,2 la sută. La sfârşitul anului 2010, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor era de 4,05 la sută. Soldul creditelor populaţiei şi agenţilor economici se cifra la sfârşitul lunii iunie la 212,07 miliarde lei (48,54 miliarde euro), din care împrumuturile în valută reprezentau aproape 63 la sută, adică echivalentul în lei a 133,53 miliarde lei, în timp ce creditele în lei se ridicau la 78,53 miliarde lei. La sfârşitul lunii mai, soldul împrumuturilor era de 204,35 miliarde lei (48,9 miliarde euro), în condiţiile în care soldul restanţelor la împrumuturile în moneda naţională era de 5,8 miliarde lei, iar soldul la creditele în valută echivala cu 6,8 miliarde lei.

ACTUALITĂŢI

COPLATA NU SCOATE ŞPAGA DIN SPITALE

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat, în exclusivitate pentru ziarul Adevărul, că banii din coplată vor rămâne la spital. „Întreaga sumă rămâne la prestatorul de servicii, adică la bugetul spitalului. Medicului nu-i va reveni nici un ban, în mod direct. În acest moment, în lege nu este stabilit un procent din consultaţie care să-i revină cadrului medical”, a declarat Cseke Attila. Cu un an în urmă, predecesorul său, Ion Bazac, propunea coplata în premieră şi credea că astfel va reuşi să scoată şpaga din spitale.