SOCIAL

SUTE DE CAMIOANE AȘTEAPTĂ LA PUNCTELE DE FRONTIERĂ

ÎNTRE BULGARIA ȘI ROMÂNIA (CORESPONDENȚĂ AGERPRES)

O coadă de opt kilometri de camioane care aşteaptă să intre în România s-a format ieri la Ruse, în zona Podului Prieteniei de peste Dunăre. Poliţia de frontieră bulgară afirmă că formarea cozii este cauzată de formalităţile administrative pe malul românesc. Poliţia de frontieră recomandă şoferilor de autocamioane să folosească celelalte puncte de trecere a frontierei: feriboturile de la Vidin, Oreahov şi Sviştov sau punctele de frontiera terestră din Dobrogea. În acelaşi timp, agenţia sofiotă Focus citează şoferii de camioane care susţin că şi la punctul de trecere a frontierei Oreahov-Bechet s-a format o coadă de tiruri, de această dată de patru kilometri lungime. Conducătorii de camioane acuză pentru situaţia creată autorităţile de frontieră române care, în opinia lor, efectuează un control foarte detaliat ce durează foarte mult. În unele cazuri, controlul unui singur camion poate dura două-trei ore. Nu este pentru prima dată când autorităţile române provoacă blocaje cu proceduri administrative ce consumă mult timp, a declarat pentru Focus directorul complexului de feribot la Oreahov, Dobri Radev. El susţine că autorităţile din România nu oferă nicio explicaţie despre faptul că toate vehiculele trebuie să treacă printr-un control atât de detaliat, mai ales că în ultimele săptămâni traficul de camioane între Bulgaria şi România a fost grav perturbat din cauza suspendării navigaţiei navelor de feribot.

TONELE DE GHEAȚĂ PE DUNĂRE AR PUTEA DETERIORA PODUL PRIETENIEI

Există pericolul ca tonele de gheaţă luate de cursul apelor să deterioreze Podul Prieteniei, între Ruse şi Giurgiu, scria ieri cotidianul sofiot Monitor. În zona portului de la Ruse, în amonte de singurul pod existent între România şi Bulgaria, fluviul a îngheţat complet. Este posibil ca, din cauza încălzirii vremii, „muntele de gheaţă” format acolo să pornească ca un aisberg uriaş, măturând tot ce se află pe drumul lui. Dacă se opreşte în pod, există un pericol real pentru fundaţia acestuia, susţin experţii bulgari, citaţi de ziar. Prefectul oraşului Ruse Stefko Burgiev a convocat marţi o şedinţă a comandamentului pentru situaţii de urgenţă la care a fost luată deciza ca traficul prin Podul Prieteniei să fie suspendat dacă situaţia se va agrava. Blocarea cursului apei din cauza gheţii este un fenomen foarte periculos, avertizează experţii de la Agenţia bulgară de exploatare a Dunării. După ce cursul este blocat, o parte din blocurile de gheaţă rămân la suprafaţă, dar cea mai mare parte sunt sub apă, se formează un fel de aisberg şi rămâne mult mai puţin spaţiu pentru apele care curg încă, explică ei. Din această cauză, este posibil ca nivelul fluviului să urce brusc în unele zone, provocând inundaţii, aşa cum s-a întâmplat în anii precedenţi. „Evoluţia situaţiei nu poate fi prevăzută. Nimeni nu poate să spună dacă, după deblocarea cursului fluviului, gheaţa va porni ca un bloc sau se va sparge în bucăţi mici”, a declarat Gheorghi Ivanov, director al Administraţiei maritime din Ruse. „Dacă vremea se încălzeşte brusc, gheaţa devine o forţă uriaşă care mătură tot în drumul ei şi distruge navele ca şi cum acestea ar fi jucării”, a afirmat Ivanov. Aşa ceva s-a întâmplat în urma cu câteva zile la Belgrad unde sute de ambarcaţiuni pe Dunăre au fost avariate de gheaţă. Potrivit datelor Administraţiei maritime bulgare, în zona portului Ruse, sunt 133 de nave, în jur de 30 de nave au acostat lângă malul românesc vis-avis de portul Silistra. În întreaga zonă administrată de autorităţile bulgare, între porturile Somovit şi Silistra, staţionează circa 250 de nave, mai scrie publicaţia.

PRAHOVA: TRAFIC RELUAT PE DN 1A, PE UN SINGUR SENS,

DUPĂ BLOCAJUL PROVOCAT DE O AVALANȘĂ

Traficul pe DN 1A a fost reluat, ieri, pe un singur sens de mers, după ce această arteră care leagă Ploieştiul de Braşov a fost blocată în zona Cheia mai mult de o oră din cauza unei avalanşe. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, în zonă se circulă alternativ, traficul fiind dirijat pe un singur fir. Lucrătorii de la Secţia Drumuri Naţionale Ploieşti acţionau în continuare pentru degajarea zăpezii de pe întreaga parte carosabilă. DN 1A a fost blocat, ieri, în localitatea prahoveană Cheia, în zona Muntele Roşu, din cauza unei avalanşe, carosabilul fiind acoperit pe o lungime de zece metri cu un strat de zăpadă de doi metri.

SCĂDEREA TVA LA ALIMENTE NU ESTE PE AGENDA GUVERNULUI ÎN 2012

Scăderea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) la alimente nu este pe agenda Guvernului în 2012, a declarat, ieri, nou ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia, într-o conferinţă de presă. „Scăderea TVA la alimente nu este pe agenda Guvernului anul acesta. În condiţiile financiare actuale nu putem vorbi de o relaxare fiscală. Dacă ne uităm la ţările din jur, pe de o parte Grecia, care este în cedare de suveranitate, iar pe de altă parte, în Ungaria, TVA a crescut la 27%. Nu putem spune că scădem TVA, pe de o parte, iar pe de altă parte că încercăm să mărim salariile sau pensiile. În funcţie de situaţia economică viitoare discutăm şi acest subiect. Domnul Tabără a spus recent că ar fi bine să scădem TVA, dar nu a spus nici când, nici cum. Când voi avea o acţiune, voi veni să o comunic, nu pot eu să arunc buzduganul înainte de a lua o decizie”, a precizat Stelian Fuia. Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat la începutul lunii februarie că reducerea sub 10% a TVA la produsele agro-alimentare şi scăderea nivelului accizelor reprezintă două probleme care trebuie discutate în perioada următoare. „Trebuie discutat foarte serios în perioada următoare despre reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată la alimente şi produse agroalimentare, nu neapărat pe produse finite, ci pe întreg lanţul. Avem un studiu făcut la nivelul ţărilor UE pe nivelul TVA la producţia agroalimentară, care este foarte diferit de la o ţară la alta. Dacă reuşim să rezolvăm această chestiune lovim dur evaziunea fiscală. Ceea ce am făcut la cereale, pe o anumită perioadă, respectiv taxarea inversă, nu va rezolva problema de fond pentru că discutăm aici de miliarde de euro. E o chestiune de abordat cu FMI. Dacă acoperim cu un TVA foarte mare o evaziune fiscală de miliarde de euro să găsim căile prin care aceşti bani rămân în circulaţie şi revin bugetului statului”, a precizat, la vremea respectivă, Valeriu Tabără. Potrivit acestuia, cu excepţia a două-trei ţări din UE, care au o TVA ridicată la alimente, restul ţărilor comunitare au introdus o taxă mult mai redusă la produsele alimentare. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, declara, tot în acea perioadă, că reducerea la 9% a TVA la alimentele de bază, corelată cu o măsură de impozitare progresivă a adaosului comercial ar putea regla piaţa produselor alimentare din România. „Acele voci care spun că o scădere a TVA la alimentele de bază nu se va vedea în preţul final sunt acelea care au cerut TVA de 24%. Eu mă întreb cât a adus în plus la bugetul ţării această mărire a TVA. Din contră, consider că banii strânşi pe TVA sunt în sumă mai mică decât cei strânşi pe o taxă de 19%. Sunt convins că în prima fază, reducerea TVA trebuie respectată la procesatori şi că va pleca şi către magazin. S-ar putea să nu vedem imediat o scădere, dar dacă în paralel cu această măsură mai luăm şi una de o impozitare progresivă a adaosului comercial. Cu cât ai un adaos comercial mai mare cu atât ai un impozit mai mare, iar cel cu adaos mai mic va câştiga mai mult din rulaj. Cred că în jumătate de an piaţa se poate regla”, a adăugat Dragoş Frumosu.

SONDAJ IRES: ROMÂNII MAI AU ÎNCREDERE ÎN ARMATĂ,

JANDARMERIE ȘI SRI

Armata, Jandarmeria şi SRI sunt singurele instituţii în care românii au mai mult încredere decât neîncredere, se arată într-un sondaj IRES. Potrivit cercetării sociologice, 78% dintre cei chestionaţi declară că au multă şi foarte multă încredere în Armată, iar 22% au puţină şi foarte puţină încredere. Şi Jandarmeria se bucură de încrederea a 57% dintre români (41% au încredere puţină şi foarte puţină), iar 51% dintre respondenţi au multă şi foarte multă încredere în SRI (44% - încredere puţină şi foarte puţină). SIE se bucură de încrederea a 45% dintre români (46% au încredere puţină şi foarte puţină). Instituţiile cu cea mai slabă încredere din partea românilor sunt Parlamentul (79% - puţină şi foarte puţină, 21% - multă şi foarte bună), Preşedinţia (77% - puţină şi foarte puţină, 23% - multă şi foarte bună) şi Guvernul (71% - puţină şi foarte puţină, 29% - multă şi foarte bună). Alte instituţii evaluate în privinţa încrederii sunt Justiţia (68% - încredere multă şi foarte multă, 30% - puţină şi foarte puţină), Poliţie (56% - încredere multă şi foarte multă, 43% - puţină şi foarte puţină) DNA (62% - încredere multă şi foarte multă, 35% - puţină şi foarte puţină). Sondajul IRES a fost realizat în 21 februarie, pe un eşantion reprezentativ de 929 de subiecţi. Marja de eroare este de plus/minus 3,2%.

NUMĂRUL INTERVENȚIILOR SMURD A CRESCUT ÎN 2011

CU PESTE 27% FAȚĂ DE 2010

Numărul intervenţiilor SMURD a crescut în 2011 cu peste 27% faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă în medie aproximativ 500 de intervenţii pe zi, potrivit bilanţului activităţii desfăşurate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) anul trecut. Acest lucru a fost determinat de creşterea numărului de echipaje SMURD, de o mai bună coordonare cu servicii medicale de ambulanţă, dar şi de creşterea nivelului de încredere a populaţiei în acest serviciu. Potrivit bilanţului IGSU, în 90% dintre intervenţii a fost acordată asistenţă adulţilor, iar în 10% - copiilor. Timpul mediu de răspuns a fost de nouă minute, iar cel de intervenţie de 40 de minute. Cele mai multe intervenţii au fost în municipiul Bucureşti (aproape 52.000) şi în judeţele Cluj, Mureş, Constanţa şi Timiş. Cifrele reflectă şi intervenţiile unităţilor de descarcerare. În ceea ce priveşte tipurile de intervenţii medicale, 43% reprezintă afecţiuni medicale generale, 25% traumatisme, 7% intervenţii la accidentele rutiere, 6% afecţiuni cardiace, celelalte fiind intoxicaţii, afecţiuni neurologice- psihiatrice etc. La sfârşitul anului trecut, în România acţionau 199 de echipaje SMURD la nivelul municipiului Bucureşti şi 36 în judeţe. Numărul ambulanţelor variază de la judeţ la judeţ, existând încă un important număr de judeţe fără ambulanţe de Terapie Intensivă. În cursul anului 2012 au fost operaţionalizate serviciile SMURD din judeţele Tulcea, Covasna şi Gorj, urmând, în timp foarte scurt, cele din judeţele Teleorman şi Caraş-Severin. Serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă au intervenit în 7.000 de alte situaţii de urgenţă, cum ar fi asigurarea evenimentelor cu public numeros, misiuni pirotehnice, înlăturarea şi diminuarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase. Secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) Mihai Capră a afirmat că anul acesta, în perioada ianuarie- februarie, au fost afectate de vremea nefavorabilă peste 500 de localităţi în 32 de judeţe. Acesta a informat că din cauza vremii nefavorabile aproximativ 2.350 de unităţi de învăţământ au fost închise temporar, iar circa 200 de căi de comunicaţii rutiere şi 100 feroviare au fost impracticabile în anumite perioade. Secretarul de stat a precizat că peste 2.000 de autovehicule au fost blocate în trafic, aproximativ 60.000 de persoane au rămas izolate în locuinţe proprii, iar peste 7.000 de oameni fără adăpost au fost transportaţi în centre sociale.

EXTERN

DIN CAUZA CRIZEI ECONOMICE, PARLAMENTARII BULGARI

ȘI-AU ÎNGHEȚAT SALARIILE LA NIVELUL DIN 2009

Parlamentarii bulgari au decis ieri să-şi îngheţe salariile la nivelul anului 2009. Legislaţia din Bulgaria prevede că venitul lunar de bază al deputaţilor este de trei ori salariul mediu pentru ţară. Din cauza crizei economice, în anii 2010 şi 2011 salariile au rămas îngheţate la nivelul din 2009, cu toate că salariul mediu în Bulgaria a crescut. Cu 133 de voturi pentru şi doar trei împotrivă, parlamentarii au decis că măsura să fie aplicată până la sfârşitul anului 2012. În acest fel, aleşii bulgari vor primi lunar puţin peste 1.100 euro. Decizia va afecta şi veniturile preşedintelui şi ale miniştrilor deoarece acestea sunt calculate pe baza salariilor parlamentarilor. Propunerea de îngheţare a veniturilor a fost făcută de partidul GERB (centru-dreaptă), de guvernământ, dar a fost sprijinită şi de majoritatea reprezentanţilor opoziţiei.