❚ Cu chiu - cu vai, uşuraţi de alte ninsori, dar înconjuraţi din toate părţile de troiene, dâmboviţenii – mai ales din mediul rural – sunt îngroziţi de o eventuală creştere a temperaturilor ❚ Având experienţa torenţilor care se formează pe versanţii de munte şi deal – predominanţi în Dâmboviţa, dar şi teribila moştenire a defrişărilor, oamenii stau cu frica-n sân să nu cadă dintr-un coşmar în altul ❚ Specialiştii dâmboviţeni din sistemul gospodăririi apelor sunt şi ei cu ochii pe termometre, dar zic ei că sunt pregătiţi şi disponibili la intervenţii la prima alertă probabilă ❚ Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prefectul Iancu Caracota, a cerut instituţiilor „să stea cu arma la picior” ❚ La finele săptămânii trecute, directorul Departamentului Inundaţii din Ministerul Mediului a declarat: „Pentru următoarele două săptămâni nu ne aşteptăm la viituri care să nu poată fi preluate, dar asta nu înseamnă că vor fi săptămâni liniştite şi de relaxare”

Alarmaţi de manifestările şi efectele unei ierni cu ninsori record, geruri extreme, puţin obişnuită pentru judeţ, dâmboviţenii, în special din mediul rural, sunt îngroziţi de probabilitatea inundaţiilor şi de creşterea temperaturilor. Ne-am adresat pentru informaţii privind partea ştiinţifică a documentării lui Florin Constantinescu, purtător de cuvânt al Sistemului de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa – Târgovişte, din cadrul Direcţiei Apelor Buzău – Ialomiţa, subordonată Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

„În perioadele de îngheţ n-au fost dificultăţi ieşite din comun, iar pe râul Ialomiţa dacă apa îngheţa la priză (n.n. – în zona barajului de lângă instituţie) am intervenit cu echipele de specialitate. Avem echipe de permanenţă, 24 de ore din 24, care se ocupă numai cu aceste probleme”, a subliniat inspector Florin Constantinescu. Există totuşi un risc major de producere a inundaţiilor la o încălzire bruscă a temperaturilor, pericolul cel mai mare fiind topirea zăpezii pe versanţii de munte şi deal care formează de obicei torenţi.

Aceştia măresc foarte mult debitul râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa, ale pârâurilor Slănic, Cricov, Pâscov etc, accentuează şi efectul de eroziune a terenurilor şi efectul de inundaţie a celor arabile deja cultivate. Am reţinut că personalul de specialitate al instituţiei este instruit şi pregătit pentru intervenţii şi încă nu au existat disponibilizări care să pună sub semnul pericolului funcţionalitatea acesteia. Ing. Dănuţ Bâzgu, director al unităţii, susţine că personalul este pregătit şi disponibil la intervenţii la prima alertă probabilă.

Dan Cârlan, directorul Departamentului Inundații și Managementul Apelor din MMP:

„Nu există localitate în România care să fie scutită de riscul de viituri după topirea zăpezilor”

Directorul Departamentului Inundaţii şi Managementul Apelor din Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP), Dan Cârlan, a afirmat, într-o conferinţă de presă, că în următoarele două săptămâni nu va exista posibilitatea ca eventualele viituri să nu fie preluate de lacurile de acumulare, în timp ce responsabilitatea de gestionare a situaţiei revine autorităţilor locale.

Citat de Agenţia de presă Agerpres, directorul Dan Cârlan a afirmat: „Pentru următoarele două săptămâni, nu ne aşteptăm la viituri care să nu poată fi preluate de lacurile de acumulare, dar asta nu înseamnă că cele două săptămâni vor fi liniştite şi de relaxare. Nu există localitate în România care să fie scutită de riscul de viituri după topirea zăpezilor. Există doar primari harnici sau destoinici. Depinde de autorităţile locale dacă vom avea sau nu inundaţii în perioada următoare. Noi nu suntem excluşi de la responsabilităţi, dar avem altele în afară de a curăţa şanţurile din jurul caselor sau de pe străzi.

Primarul care are îngropate în zăpadă casele are o responsabilitate. Va primi ajutor de la prefect, iar cel care nu primeşte ajutor poate deveni un subiect în mâna dvs. (mass-media, n.r.)”. Potrivit oficialului MMP, există o probabilitatea redusă ca Administraţia Naţională „Apele Române” să nu poată gestiona cantităţile de apă rezultate din topirea zăpezilor, pentru că „ultimii trei ani reprezintă ani record din punct de vedere al investiţiilor din bugetul Ministerului Mediului pentru lucrări de apărare împotriva inundaţiilor”.

Există probabilitatea unor inundații, la temperaturi de 5 grade

Celsius ziua și 0 grade noaptea Revenind la judeţul nostru, partea a doua a şedinţei în sistem videoconferinţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă cu mai marii de la Bucureşti (din seara de 16 februarie) a avut ca temă „scenariile de formare pe cursurile de apă a viiturilor generate de topirea zăpezii şi combinate cu ploi, în diferite ipoteze care ar putea produce inundaţii”.

Am înţeles de la prefectul Iancu Caracota că onor comitetul are „rol să stea cu arma la picior, chiar dacă nu sunt semnale de urgenţe”. Din declaraţia preşedintelui Direcţiei Generale a Apelor din România, Mihai Mihailovici, este de înţeles că „la temperaturi de 5 grade Celsius, care sunt prognozate peste câteva zile şi 0 grade Celsius noaptea şi ploile pe care le văd pe radare, există posibilitatea unor inundaţii ca în anul 2005”.

Catastrofale au fost acestea în unele zone ale ţării, adăugăm noi, tocmai pentru a se lua măsurile cele mai adecvate şi autorităţile, dar şi populaţia să fie pregătită. Tăierea sălbatică şi fără nici o limită a pădurilor, nu numai ninsorile abundente, este una dintre cauzele principale ale inundaţiilor. În Dâmboviţa, fenomenul a atins cotele jafului, recent chiar şeful Poliţiei Dâmboviţa a tras un serios semnal de alarmă. Revenind la videoconferinţă, prefectul a menţionat că la „temperaturi de la 6 grade Celsius până la 10 grade Celsius şi 10 – 15 l de ploaie/mp, iar noaptea temperaturi negative, este posibil să fie inundaţii, dar după 1 martie”.