Interviu în exclusivitate cu Dragoş Frumosu,

preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară

Rep.: Economia subterană a afundat România în cea mai cumplită criză din ultimii 20 de ani. De ce nu se face nimic pentru combaterea sau măcar diminuarea evaziunii fiscale?

- Pentru că nu se vrea. Pentru că evaziunea fiscală aduce foarte mulţi bani negri în buzunarele unor indivizi care se ocupă cu aşa ceva. Evaziunea aduce sprijin financiar unor politicieni (...) Marea evaziunea este la cereale, la importul de carne, la importul de legume şi fructe, marea evaziune o întâlnim în alcool şi la ţigări. Dacă am acţiona direct aici, atunci banii la buget ar fi cu miliarde de euro în plus.

Rep.: Ce părere aveţi de faptul că elevii din Dâmboviţa, deşi există o modernă fabrică de lapte, nu consumă în şcoli produse lactate de la Târgovişte, ci li se distribuie produse din alte judeţe, precum Prahova.

- Cum să caracterizez lucrul ăsta?! Este politic. Fabrica de lapte tradiţională din Braşov a păţit acelaşi lucru, dar oamenii aceia niciodată nu vor da bani pentru sprijin politic, indiferent care este partidul de la putere. Probabil că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în situaţia fabricii de lapte de la Târgovişte. În momentul schimbării guvernării, se schimbă tot, şi paznic, şi femeie de serviciu, şi firmă de făcut curăţenie. Chiar aducem firme care nu sunt bine puse la punct cu sistemul respectiv, dar le aducem politic pentru că avem obligaţii.

TVA mai mare - efect negativ TOTAL

Rep.: Ce părere aveţi de mărirea TVA-ului cu cinci procente?

- TVA-ul mărit, pe de-o parte, conduce la creşterea procentului de evaziune fiscală, pe de altă parte, la creşterea preţului la produsele alimentare pe fondul scăderii puterii de cumpărare. Deci efectul este negativ total. Creşterea TVA-ului a condus la creşterea preţului la raft, iar acesta din urmă a condus la scăderea vânzărilor. A făcut cineva un studiu înainte?! Nu (...) Ceea ce se întâmplă astăzi n-am mai întâlnit din ’90. Mi se pare o politizare totală a tuturor serviciilor statului, o influenţă prin anumite măsuri negative luate asupra mediului privat care să conducă la o subordonare politică, un sistem apropiat de Partidul Comunist. Atâta timp cât mediul privat se plânge, atâta timp cât omul de rând care munceşte se plânge, atâta timp cât sindicatele se plâng, nu pot spune altceva.

Ministrul agriculturii şi directorul APDRP – doi dâmboviţeni cărora li s-a dus buhul

Rep.: Aţi avut o întâlnire cu fostul ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur, dar cu actualul ministru Mihail Dumitru, care este dâmboviţean, aţi avut un dialog?

- Aş putea să spun să vă trăiască şi dacă vreţi să-l luaţi la Dâmboviţa înapoi aţi face foarte bine agriculturii. Eu şi colegul meu de la Agrostar am cerut schimbarea ministrului agriculturii. (...) Cu domnul Flutur am discutat în primul rând problema APDRP-ului şi a domnului Vădan. Este inadmisibil ca o astfel e instituţie de la care se aşteaptă lucruri mari şi care înseamnă un pas înainte să fie condusă în felul ăsta. Aş începe cu celebra Măsură 3.2.2, din aproximativ 1600 de proiecte, sunt eligibile peste 1400 şi are 947 de contestaţii. Despre o măsură contestată atât de mult, nu poţi să spui că totul a fost făcut corect. Am aflat că dl Vădan a avut firmă de consultanţă în Dâmboviţa, firmă care a avut un profit foarte bun şi care a fost vândută cu numai 500 lei când a fost numit director general la APDRP. Am aflat că la o parte din primăriile cărora dl Vădan le-a făcut consultanţă şi a semnat-o, tot dl Vădan a semnat şi finanţarea. Asta înseamnă un grav conflict de interese. I-am spus lucrul ăsta şi ministrului agriculturii şi comisarului european, le-am dat la amândoi documente în sensul acesta şi ministrul mi-a spus că nu a găsit undeva conflict de interese. Lucrurile au continuat, fostul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii a cerut anchetă disciplinară a directorului general de la APDRP şi i-a cerut ministrului ca pe perioada anchetei directorul general să fie suspendat din funcţie. Ministrul a analizat bine şi, pentru că tot este dâmboviţean, în loc să-l suspende, l-a trimis în 20 de zile de recuperare, muncise mult probabil pentru proiectele respective. (...) Sigur că mi-au sărit în ochi şi alte Grupuri de Acţiune Socială (GAL) care s-au făcut. Am văzut că judeţul Dâmboviţa are cele mai multe GAL-uri şi m-a deranjat că, de exemplu, judeţul Arad nu are nici un GAL.

Rep.: Noi am anchetat acest caz şi am descoperit că în Dâmboviţa aceste GAL-uri sunt constituite exact din foştii clienţi ai dlui Vădan pe Măsura 3.2.2 şi pe OG 7.

- Şi vi se pare curios?! Înseamnă că s-a legat o prietenie. Toate lucrurile astea i le-am spus şi domnului Flutur şi a rămas un pic blocat. A promis că va sta de vorbă cu premierul (...) La APDRP, în momentul schimbării, a fost schimbată şi firma care făcea curăţenie şi a fost angajată o firmă care mai bine de o lună nu a avut oameni să facă curăţenie. A fost schimbată la APDRP firma care făcea medicina muncii, făcea controalele sanitare şi este o firmă din Dâmboviţa, Polimed.

Rep.: Polimed este firma unui lider PNL şi are contract cu APDRP?

- Da. S-au făcut verificări de sănătate acum câteva săptămâni, fără să aibă în Bucureşti un laborator sau un centru de medicina muncii. Vă spun cu certitudine că nu greşesc. Oamenii se ajută între ei (...) Sunt oameni angajaţi pe criterii politice, există găşti.

De la Bruxelles până la Ministerul de Finanţe, se pierde şi urma subvenţiilor

Rep.: Ce se întâmplă cu subvenţiile în agricultură?

- Lucrurile nu stau deloc bine. O parte dintre ele a fost eliminată, au rămas nişte subvenţii pe hectar care sunt insuficiente şi au dat posibilitatea să venim cu nişte forme de sprijin, cum este motorina. Sunt foarte mulţi bani din subvenţii de-a lungul timpului care n-au ajuns acolo unde trebuie, ci în buzunarele altora (...) S-au aprobat vreo două-trei forme de sprijin la Bruxelles, dar le-au aprobat pe hârtie, practic nu putem să facem nimic pentru că Finanţele au spus că n-avem bani.

Rep.: În concluzie, ce ar trebui să se facă pentru ca situaţia actuală a ţării, a agriculturii, să se schimbe?

- Instituţiile statului ar trebui să-şi facă datoria. România nu mai are nevoie în momentul de faţă de scandaluri şi reproşuri politice, ci de linişte naţională, o consultare naţională care să conducă la un program economic pentru redresare.

Rep.: Va fi linişte în această toamnă?

- Îmi este greu să cred că va fi linişte. Situaţia socială a multora este foarte grea, pe fondul veniturilor mici. Din septembrie suferinţa va fi mai mare, iar efectele negative vor continua să apară. Dacă nu există o consultare naţională, cel târziu în lunile octombrie – noiembrie vor fi probleme şi conflicte sociale majore, nemaiîntâlnite de multă vreme.