Sfaturile sătești, strămoși ai primăriilor și consiliilor locale de astăzi, s-au înființat de la anul 1831, prin prevederile Regulamentului Organic ca organisme administrative din mediul rural. Primăriile comunale și rurale (ca și cele urbane) s-au realizat prin Legea comunală din 31 martie 1864. „De la apariția Legii comunale din 1864 și până în prezent, au avut loc nenumărate grupări și regrupări de sate în comune... În perioada la care ne referim au fost promulgate mai multe legi de organizare administrativă, amintim aici pe cele mai importante: 1893, 1904, 1908, 1939, 1950”, precizează dr. Pârvan Dobrin, director al Direcției Județene Dâmbovița a Arhivelor Naționale. Legea de unificare administrativă din anul 1925 a fost urmată de măsuri legislative pe principiul comunelor mari. „În 1874, județul Dâmbovița cuprindea 47 comune rurale, târgurile Potlogi și Găești și orașul reședință de județ Târgoviște. În 1930 județul cuprindea comunele urbane Târgoviște, Găești și Pucioasa și 37 de comune rurale, dintre care 4 suburbane”. În anul 1925, în urma Legii de unificare administrativă existau în județul Dâmbovița 162 de comune rurale și orașele Târgoviște și Găești. În anul 1930 se efectuează o restrângere, astfel încât județul nostru avea 170 de comune rurale, 4 comune suburbane și 3 orașe, iar în 1938 erau 138 comune rurale cu 380 de sate. S-au schimbat și denumirea unor localități, între anii 1941-1942 și 1962-1964. „Pentru multe localități documentele oferă bogate informații asupra vieții economico-sociale și culturale, dar și asupra activității primăriei și a altor instituții locale”.