Monumentele naturii, unele chiar unicat sau de excepţie în plan naţional, care se află în judeţul Dâmboviţa, sunt cuprinse şi pe lista care este parte integrantă a Legii Patrimoniului Cultural Naţional. Pe aceasta se află şi monumentele istorice, de arhitectură civilă, populară şi religioasă, cele de artă, ale eroilor etc. În categoria monumentelor naturii se încadrează cele de natură vegetală, faunistică, geologică. Astăzi ne oprim la cele vegetale din municipiul Târgovişte, menţionând parcul dendrologic din incinta Muzeului Scriitorilor Dâmboviţeni şi Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, cu specii seculare, unele rare. În imediata apropiere, vizavi de Stadionul Municipal Târgovişte, într-un parc neîngrijit, sunt arbori izolaţi, tot seculari, care nici măcar nu sunt semnalaţi prin tăbliţe inscripţionate pentru a fi protejaţi de neştiutori sau infractori.

În curtea Casei Dâmboviţene, casă monument care a aparţinut familiei lui Ion Heliade Rădulescu, actualmente incendiată şi în ruinare (care prin documente se pare că ar reveni lui Radu Câmpeanu), de asemenea se află un arbore secular. Am constatat prin probe concrete, din păcate numeroase, că nu mai există nici un specialist în protejarea monumentelor naturii. Şi vizate sunt în primul rând Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte (care nu ştim dacă are secţie care să funcţioneze la parametri normali) şi Direcţia Silvică Dâmboviţa, de la care n-am reuşit să contactăm pe cineva din conducere nici la sediu, nici telefonic. Nici serviciile cu atribuţii concrete în parcurile şi zonele cu monumente ale naturii, precum Bulevardul Carol I (fost Bulevard al Castanilor, realizat între anii 1896-1897), aleile vechi din Parcul Mitropoliei, Aleea Mănăstirii Dealu, str. Stelea în zona galeriilor cu acelaşi nume etc. nu trebuie să fie scutite de această mare responsabilitate. Monumentele naturii, odată distruse, nicicând nu mai pot fi recuperate.