Ediţia a VIII-a a „Târgului meşterilor populari”, deschis în Parcul Mitropoliei, ieri, 8 septembrie (Ziua Naşterii Sfintei Fecioare Maria, ocrotitoarea Târgoviştei), în cadrul Zilelor Cetăţii Târgovişte” (8- 12 septembrie) sub egida Primăriei şi a Consiliului Local, reuneşte standuri expoziţionale cu obiecte din materiale tradiţionale, ceramică, lemn sticlă, metal, textile, piele, fibre naturale, os etc.
Cu părere de rău, precizăm că nici la această ediţie, instituţiile specializate, respectiv Centrul pentru Conservarea şi Păstrarea Culturii Tradiţionale al judeţului Dâmboviţa şi Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte nu au reuşit să colaboreze (a doua instituţie ar fi putut organiza un stand etalon cu obiecte tradiţionale, comparativ cu cele contemporane de aceeaşi factură) şi nici să reprezinte centre dâmboviţene de ceramică precum Dragomireşti, Drăgăeşti, Odobeşti, Gheboieni, Potlogi, Corbii Mari, alături de cel prezent prin olarul Fănică Florea (care expune obiecte din ceramică smălţuită şi nesmălţuită).

De asemenea ar fi fost cazul ca judeţul Dâmboviţa să fie reprezentat complet de centre cu mare tradiţie în ţesutul covoarelor, costumelor populare de la Pietroşiţa, Runcu alături de Moroieni şi Tătărani, prezente la târg. Şi centrele de prelucrare a lemnului şi meşterii locali sunt slab reprezentaţi doar prin Nicolae Sbârcea, rudar din comuna Crovu, şi Alexandru Manea, din Târgovişte, care trece deja din linia artei populare în cea a artei plastice, cu păstrarea motivelor străvechi şi a unui rafinament filtrat prin imaginaţia şi inspiraţia proprie.

Mai menţionăm câteva standuri cu obiecte cu caracter mai mult artizanal, respectiv de obiecte muzicale realizate de Vasile Radu din Valea Lungă, icoane pe sticlă şi sculptate în lemn, de Florin şi Cărpeniţa Colea (Târgovişte) şi din fier forjat de Ovidiu Dumitrescu (tot Târgovişte). Dintre centrele foarte importante la nivel naţional le menţionăm pe cele de ceramică de la Horezu (Nicolae Popa), judeţul Vâlcea, şi Corund (Mathe Denes), judeţul Harghita, şi lemn de la Băbeni (Stan Dumitru), judeţul Vâlcea.

Ceea ce îţi lasă un gust amar este că iar nu au fost implicaţi specialiştii dâmboviţeni, etnografi care au experienţă, aşa încât târgul, care obligatoriu trebuie să aibă o componentă estetico-educaţională pe lângă cea comercială, este un bazar, chiar un „talmeş-balmeş”, cu obiecte etnografice şi de artă populară parcă rătăcite printre kitsch-uri şi alimente. Aşa încât vizitatorii se plimbă la întâmplare şi dezorientaţi printre standurile târgului. Încă o ediţie eşec...

Ce spun dâmboviţenii despre noua ediţie a Zilelor Cetăţii? Puteţi afla accesând materialul de mai jos...

Bâlciul de Zilele Cetăţii - vox populi