23.07.2010 00:08

CALEIDOSCOP NAŢIONAL

Galerie foto

POLITIC

LEONARD ORBAN: NU EXCLUD GREUTĂŢI SUPLIMENTARE PE CARE ROMÂNIA LE-AR PUTEA AVEA ÎN ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN ÎN URMA RAPORTULUI CE

Consilierul prezidenţial pentru afaceri europene, Leonard Orban, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, că nu este exclus ca România să aibă greutăţi suplimentare în procesul de aderare la Spaţiul Schengen în urma raportului Comisiei Europene referitor la reforma justiţiei din ţara noastră, publicat marţi la Bruxelles. „E greu de spus în momentul de faţă, dar nu exclud, să zic, greutăţi suplimentare pe care România le va avea în urma acestui raport în procesul de aderare la Spaţiul Schengen. Decizia, chiar dacă e bazată pe elemente tehnice, este o decizie politică. Şi atunci şi alte elemente precum cel legat de mecanism (Mecanismul de Cooperare şi Verificare - n.r) pot fi luate în considerare în momentul în care se hotărăşte dacă România va fi acceptată în Spaţiul Schengen sau data aderării va fi amânată”, a spus Leonard Orban. Referindu-se la întâlnirea pe care preşedintele Traian Băsescu a avut-o ieri cu ambasadorii Uniunii Europene la Bucureşti, consilierul prezidenţial a precizat că aceasta vizează în primul rând explicarea poziţiei României în urma raportului CE. Leonard Orban a opinat, de asemenea, că ar fi o abordare foarte optimistă dacă s-ar crede că Mecanismul de Cooperare şi Verificare ar putea fi finalizat în cursul anului viitor. El a remarcat că legea ANI a afectat puternic evaluările politice, dând o tonalitate puternic negativă întregului raport al CE. „Cred că precondiţia - nu condiţia - faptului de a avea un raport mai bun anul viitor (...) este ca legea ANI să fie modificată în aşa măsură încât să permită continuarea exercitării atribuţiilor instituţiilor”, a mai spus Leonard Orban.

SOCIAL

AMR: RAPORTUL C.E. RATEAZĂ PROBLEMELE REALE ALE SISTEMULUI JUDICIAR

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) susţine că raportul Comisiei Europene „ratează” probleme reale ale sistemului judiciar, la fel ca şi reforma iniţiată de Ministerul Justiţiei. Într-un comunicat difuzat miercuri, semnat de preşedintele AMR, Mona Pivniceru, asociaţiile judecătorilor şi procurorilor fac unele precizări cu privire la raportul Comisiei Europene. AMR atrage atenţia că, dacă s-ar adopta soluţia prevăzută în raportul CE privind transferul de judecători de la o instanţă la alta, s-ar aduce grave atingeri principiului inamovibilităţii, limitând una dintre cele mai puternice garanţii ale independenţei şi imparţialităţii justiţiei. De asemenea, AMR susţine că trebuie luată în serios revizuirea competenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, măsură care ar contribui la degrevarea instanţei supreme a României. Mona Pivniceru declară că unificarea practicii judiciare este imposibilă în lipsa unui cadru legislativ coerent şi stabil, iar aceasta reprezintă o utopie atâta vreme cât practica ordonanţelor de urgenţă va continua în lipsa situaţiilor de urgenţă care justifică o astfel de legiferare. În plus, pentru mărirea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii este necesară o finanţare corespunzătoare, pe când bugetul acestei instituţii pe anul 2010 este la jumătate din necesar. În opinia sa, Comisia nu poate analiza în mod critic o decizie a Curţii Constituţionale fără ca aceasta să nu reprezinte un act de ingerinţă în constituţionalitatea unui stat. Asociaţiile magistraţilor consideră că, pentru înfăptuirea reformei în sistemul justiţiei, este necesară o cooperare strânsă şi constructivă între actorii la nivel politic şi judiciar, însă o asemenea cooperare nu poate avea loc în lipsa unui dialog real şi fără consultarea celor care înfăptuiesc justiţia, iar eforturile individuale ale magistraţilor, ale asociaţilor profesionale şi ale societăţii civile nu au cum să elimine aceste lacune de ordin sistemic.

PESTE 3.100 DE SALARIAŢI VOR FI DISPONIBILIZAŢI DIN MADR

Peste 3.100 de persoane vor fi disponibilizate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi structurile subordonate, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern. Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, a susţinut că din această restructurare vor rezulta economii anuale de 127 de milioane de lei. „În urma acestei restructurări, dintr-un număr total de 13.628 de persoane din minister şi unităţile subordonate s-au redus 3.866 de posturi, din care 691 sunt vacante, iar 3.175 reprezintă personal care va fi disponibilizat. În urma restructurării, rămân 9.251 de persoane în minister şi unităţile deconcentrate”, a declarat ministrul Mihail Dumitru, la finalul şedinţei Executivului. Reduceri substanţiale s-au operat la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală, acestea fiind redimensionate în funcţie de activitatea agricolă din fiecare judeţ, respectiv de suprafeţele agricole şi efectivele de animale. „Celelalte unităţi subordonate au suferit restructurări şi reorganizări în ideea eficientizării şi raţionalizării activităţilor pe care le desfăşoară”, a menţionat Emil Boc.

EMIL BOC LE CERE PRIMARILOR SĂ NU DISPONIBILIZEZE ARTIŞTII ÎN FAVOAREA FUNCŢIONARILOR

Prim-ministrul Emil Boc le cere primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene să nu disponibilizeze mai mulţi angajaţi din instituţiile de cultură pe care le au în subordine în favoarea funcţionarilor „care stau la birouri şi nu fac nimic”. „Le cer primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene să ştie că actul de cultură este la fel de important ca orice alt act material şi economic şi să nu facă disponibilizările din domeniile pe care trebuie să le facă pe seama numărului din cultură. Cu alte cuvinte, să nu disponibilizeze din cultură 30-40% ca să-i protejeze pe ceilalţi, care stau la birouri şi nu fac nimic, ci trebuie să facă o analiză obiectivă cu privire la instituţiile pe care le au în subordine, inclusiv a celor de cultură, înfiinţate de către ei”, a declarat Boc, joi, după o discuţie pe care a avut-o la administraţia Fondului Naţional de Garantare pentru IMM-uri. El a subliniat că marile teatre sau filarmonici înfiinţate prin decizii ale autorităţilor centrale se supun normativelor de personal ale Ministerului Culturii şi nu fac obiectul disponibilizărilor din administraţia locală. „Eu vreau să dau un semnal foarte sănătos şi foarte ferm, în acelaşi timp. În primul rând, să se aplice ordonanţa în litera şi spiritul ei. Să nu se pună în aceeaşi oală instituţii de spectacol care au fost înfiinţate prin decizii la nivel naţional cu instituţii înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau consiliilor locale. De aceea, unele teatre din Bucureşti sau Teatrul din Constanţa, Filarmonica din Timişoara, Teatrul German din Timişoara, Filarmonica din Sibiu sau alte instituţii de acest fel, care am văzut că fac obiectul dezbaterii publice, ele nu sunt înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor judeţene, ci prin decizii ale statului, înainte sau după 1989. Ele fac obiectul normativelor de personal din domeniul culturii şi ministrul de resort ştie acest lucru”, a afirmat premierul. Potrivit acestuia, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, şi ministrul Culturii, Kelemen Hunor, au clarificat aceste aspecte împreună cu reprezentanţii autorităţilor locale. „Ministrul Administraţiei, ministrul Culturii au avut discuţii şi au stabilit acest lucru. Şi dimineaţă am avut o întâlnire la Ministerul Administraţiei şi Internelor, astfel încât aceste lucruri sunt cunoscute”, a explicat Emil Boc.

SONDAJ IRES: APROXIMATIV JUMĂTATE DINTRE ROMÂNI SUNT DATORNICI LA BANCĂ, CAR, CĂMĂTARI SAU CUNOSCUŢI

Aproximativ jumătate dintre români sunt datornici la bancă, CAR, cămătari sau cunoscuţi, relevă un sondaj de opinie al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), „Comportamente de economisire şi câştig ale românilor”, realizat în perioada 1-3 iulie şi dat publicităţii miercuri. La întrebarea „Aveţi luat vreun împrumut de la bancă, CAR, cămătari sau cunoscuţi?” 47,6% dintre cei chestionaţi au răspuns pozitiv, 51,7% au răspuns negativ, în timp ce 0,7% nu au dorit să se exprime. În schimb, doar 27% dintre repondenţii la sondaj au afirmat că au economii la bancă, 72% au precizat că nu au astfel de economii, iar 1% nu au dorit să răspundă. Cercetarea sociologică relevă şi faptul că românii nu sunt împătimiţi ai jocurilor de noroc, doar 28% dintre cei intervievaţi admiţând că au jucat la loto, pariuri sportive sau alte jocuri de noroc în ultimul an, în timp ce 71% au răspuns negativ, iar 1% au refuzat să se exprime. La întrebarea „Aţi jucat la concursuri realizate de televiziuni, radiouri sau ziare în ultimul an?” 12% dintre cei chestionaţi au răspuns „Da”, 87% - „Nu” şi 1% „Nu răspund”’. De asemenea, foarte puţini (13%) dintre cei intervievaţi au răspuns că au câştigat vreodată la aceste concursuri, 41% nu au câştigat, 45% au afirmat că nu este cazul pentru că nu joacă, iar 1% refuzând să răspundă. În schimb, românii au prieteni - 93%, în timp ce doar 7% au afirmat că nu au. Sondajul de opinie „Comportamente de economisire şi câştig ale românilor” a fost realizat de IRES în perioada 1-3 iulie, volumul eşantionului fiind de 1.216 de persoane adulte, cu o marjă de eroare +/- 2,9%.

ECONOMIC

GUVERNUL SUSPENDĂ CHELTUIELILE PE PUBLICITATE PÂNĂ LA FINALUL ANULUI 2010

Guvernul a prelungit până la finalul anului 2010 memorandumul privind interzicerea cheltuielilor cu publicitatea şi promovarea în instituţiile guvernamentale, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Muntean. „Având în vedere condiţiile economice şi necesitatea unui control strict al cheltuielilor bugetare, Guvernul a prelungit până la finalul anului 2010 memorandumul privind suspendarea contractelor de publicitate şi promovare”, a spus Muntean. Interdicţia nu se referă la publicitatea proiectelor finanţate din fonduri europene, a menţionat ea.

MUGUR ISĂRESCU: „SE CONTUREAZÃ IZBUCNIREA DE CONFLICTE SOCIALE”

Banca Naţională lansează un avertisment sever în plină vacanţă politică: statul reuşeşte tot mai greu să facă rost de bani pentru a plăti salariile bugetarilor, pensiile şi alte obligaţii sociale. Dezechilibrele bugetare sunt structurale şi nu conjuncturale, cu alte cuvinte acestea nu se vor rezolva odată cu repornirea economiei, scrie Jurnalul Naţional. „Simpla creştere economică nu corectează un deficit structural”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o dezbatere organizată de Săptămâna Financiară şi Financiarul. Isărescu a prezentat o serie de consideraţii legate de starea economiei şi societăţii în ansamblu, tonul lui fiind de îngrijorare lucidă. Problemele trebuie discutate în profunzime, şi nu expediate în judecăţi superficiale sub presiunea ratingului şi a populismului, a fost unul dintre mesaje. Guvernatorul a spus că există o contradicţie între fiscalitatea statistic redusă - de circa 30% din PIB, şi fiscalitatea excesivă a firmelor. Asemenea situaţii trebuie înţelese în interior şi explicate FMI şi UE. Deşi firmele plătesc printre cele mai mari impozite din UE, banii nu ajung. Nici pentru pensii, nici pentru salariile bugetarilor, nici pentru spitale, medicamente etc. „Toate acestea pot să fie preludiul unui cerc vicios care se manifestă prin neîncrederea şi reţinerea pieţelor de a finanţa anumite costuri şi, în ultimă instanţă, poate să apară şi evitarea finanţării”, a mai spus Isărescu. Astfel, conflictele sociale par greu de evitat. România stă prost nu numai cu banii, ci şi în statistici, ceea ce arată că lipsa banilor nu este o chestiune conjuncturală. Firmele plătesc printre cele mai mari impozite din UE, ceea ce le împiedică să se dezvolte. Însă banii nu ajung. Două cifre sunt concludente. Pentru fiecare 100 de lei venit net se plătesc impozite şi contribuţii sociale de 81,8 lei. Cealaltă realitate este că nivelul CAS-ului în România este mai mare decât media europeană, care este undeva la 39% din PIB.