22.07.2010 00:11
CALEIDOSCOP NATIONAL
Galerie foto
POLITIC
PNL VA PARTICIPA LA DEZBATERILE SESIUNII PARLAMENTARE EXTRAORDINARE
Liberalii vor participa la dezbaterile parlamentare din timpul sesiunii extraordinare, a declarat, miercuri, vicepreședintele PNL Mihai Voicu, precizând că șeful statului are dreptul să convoace sesiunea, chiar dacă acesta consideră Legea ANI mai importantă decât problemele economice ale țării. „Scrie în Constituție că are dreptul să o convoace (sesiunea extraordinară - n. red.), foarte bine. Domnia sa consideră că legea ANI este mai importantă decât problemele economice, nimeni nu poate să-i conteste dreptul de a face acest lucru”, a declarat Voicu, pentru AGERPRES. El a arătat că PNL susține punerea de acord a Legii ANI cu cerințele Curții Constituționale, amintind însă că amendamentele cu probleme ale acestei legi aparțin în cea mai mare parte actualei majorități parlamentare „Ne vom prezenta la dezbateri, vom participa, nu vom pune nici un fel de piedici, nici procedurale, nici pe fond, însă ceea ce solicităm este ca orice fel de modificare se aduce trebuie să îndeplinească o condiție foarte simplă și anume să fie constituțională. Nimeni nu poate învinovăți Curtea Constituțională pentru deciziile luate, nimeni nu poate cere - nici măcar Comisia Europeană - Parlamentului să adopte măsuri care nu sunt în acord cu actul fundamental și de aceea aceasta este singura condiție care se impune în cursul acestor dezbateri”, a explicat Mihai Voicu. În ceea ce privește forma în care va fi adoptată Legea ANI, vicepreședintele liberal firmă că aceasta este mai puțin importantă, atâta vreme cât ea este constituțională. „Cred că trebuie să avem o lege cât mai repede, contează mai puțin sub ce formă procedurală se întâmplă lucrul acesta. Desigur că, dincolo de toate acestea, considerăm că problemele economice sunt mult mai importante decât Legea ANI și de aceea poate că o sesiune extraordinară, spre exemplu pe ordonanța de urgență care a modificat Codul Fiscal și a crescut valoarea TVA ar fi fost mult mai utilă, dar poate cu ocazia declanșării sesiunii extraordinare reușim să discutăm și alte chestiuni”, a susținut Voicu. La rândul său, liderul grupului parlamentar al PNL de la Senat, Puiu Hașotti, a declarat, pentru AGERPRES, că ar fi necesară o nouă Lege ANI și nu o completare a celei actuale. „Eu cred că în loc să avem trei sau patru legi ANI care să creeze incongruențe, corect ar fi să avem o singură lege ANI și Guvernul poate veni cu un proiect până la data convocării Parlamentului în sesiune extraordinară”, a precizat Hașotti. El a apreciat că președintele Traian Băsescu are dreptul constituțional de a convoca sesiunea extraordinară, dar este de părere că ar fi fost bine ca data convocării să fie stabilită cu liderii politici. „Ar fi fost corect pentru o corectă atmosferă politică în țară - și așa sunt lucruri foarte tensionate - ca data pentru care este convocat Parlamentul să fi fost stabilită în urma unei discuții cu liderii politici ai partidelor parlamentare, cu președinții partidelor parlamentare”, a spus Puiu Hașotti.
HUNOR KELEMEN: SE FAC ANALIZE PENTRU O EVENTUALĂ DIMINUARE A COTEI UNICE DE IMPOZITARE
Ministrul Culturii și președintele executiv al UDMR, Hunor Kelemen, susține că formațiunea politică pe care o reprezintă susține păstrarea cotei unice de impozitare, dar se fac analize pentru o eventuală diminuare a acesteia de la valoarea actuală de 16%. „Din punctul nostru de vedere, cota unică introdusă în 2005 a adus bani în plus la bugetul de stat, a scos ceva-ceva din economia neagră. Noi când ne-am angajat la această guvernare am spus că, din punctul nostru de vedere, cota unică trebuie să rămână. Noi, momentan, am spus că trebuie păstrată cota unică la 16%, dar se fac analize și pentru o eventuală diminuare a ei. (...)”, a afirmat ministrul Culturii. Cât despre propunerea de revenire a TVA-ului la 19%, concomitent cu impozitarea cu 16% a tuturor pensiilor, despre care vorbea președintele Traian Băsescu, Kelemen a spus că UDMR nu discută, în acest moment, o astfel de soluție.
ECONOMIC
BCR A FOST DESEMNATĂ CEA MAI PUTERNICĂ BANCĂ A ANULUI DIN ROMÂNIA BCR
a fost desemnată „Cea mai puternică și completă bancă a anului”, în Gala Bancheri de Top, organizată de trustul Finmedia. BRD a primit premii pentru „Cea mai bună rentabilitate a capitalurilor proprii” și „Cea mai extinsă rețea de ATM și POS”. Directorul general adjunct al BRD, Petre Bunescu, a dat asigurări că unitățile BRD „sunt unități profitabile și nu au fost deschise doar să acopere petele albe”. ING Bank România a fost premiată ca fiind „Cea mai puternică sucursală străină care activează în România”, iar directorul general al ING, Mișu Negrițoiu, nu a ratat prilejul că atace Banca Centrală, remarcând că majorările de capital la ING, care au dat soliditate afacerii, „au fost făcute din proprie inițiativă și nu au fost impuse de BNR”. „E foarte bine să fii sucursală în România, pentru că nu te mai supraveghează știți dumneavoastră cine...”, a spus Negrițoiu, referindu-se la Direcția de Supraveghere Bancară din BNR, condusă de Nicolae Cinteză. CEC Bank a primit premiu pentru „Cea mai bună dinamică a activelor”. Președintele băncii, Radu Grațian Ghețea, a reamintit că „este o realitate creșterea de active de 54 la sută, înregistrată în 2009”. De asemenea, Alpha Bank a fost desemnată banca cu cea mai rapidă dinamică de creștere pe piața bancară. Președintele băncii, Sergiu Oprescu, a apreciat că în acest moment de criză „este foarte greu ca cineva să-ți mai acorde premii, iar piața bancară a devenit un domeniu în care este tot mai greu să faci față confruntărilor”. Bancpost a fost desemnată banca cu „Cel mai bun raport credite/active”. Premiul pentru „Cel mai curat portofoliu de credite corporate” a fost primit de Raiffeisen Bank România. Eximbank a fost premiată pentru „Cea mai bună dinamică a creditelor și garanțiilor”.
MUGUR ISĂRESCU: ROMÂNIA NU-ȘI POATE CORECTA DEFICITUL STRUCTURAL DOAR PRINTR-O CREȘTERE ECONOMICĂ
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, miercuri, în cadrul unei dezbateri organizate la București, că România nu-și poate corecta deficitul structural doar printr-o creștere economică, dar și că datoria suverană a țării nu este deloc dramatică. „Bugetele sunt în suferință nu numai în România, ci și în restul Europei. În România, chiar dacă unele dintre cifre arată dramatism, datoria suverană a României nu este deloc dramatică. În privința deficitelor bugetare, îngrijorarea apare nu numai din punct de vedere al mărimii lor, ci și din punct de vedere al structurii lor. Deficitul structural este greu de corectat, iar o corecție a lui nu apare numai dintr-o creștere economică. Simpla creștere economică nu corectează un deficit structural”, a subliniat Isărescu. Oficialul BNR a adăugat că finanțarea deficitelor structurale printr-o serie de măsuri de conjunctură poate conduce către intrarea României într-un cerc vicios ce vor da neîncredere investitorilor. „Finanțarea acestor deficite prin creșteri de dobânzi, de exemplu, poate fi un preludiu al unui cerc vicios care dă neîncredere piețelor și chiar evitarea finanțării. Descoperirea financiară este dată de mărimea deficitului. Banii nu pică din cer. Banii adevărați vin din resurse”, a menționat Mugur Isărescu. În privința măsurilor ce ar putea fi luate, Mugur Isărescu a adus în discuție corecția bugetară. „Problema corecției mi se pare mult mai serioasă. O lege juridică bună la un moment dat, cu ghilimelele de rigoare, nu duce la bogăție. Bogăția nu se face prin decrete, ci printr-un efort major al colectivităților umane. Dacă legea aceasta nu se dovedește bună la un moment dat, trebuie făcută o corecție”, a explicat șeful BNR. Guvernatorul Băncii Centrale a apreciat că BNR își asumă cinismul când vine vorba despre luarea unor decizii ferme, însă a atenționat că realitatea este cinică și dureroasă, iar lipsa banilor este un lucru dureros pentru oricine. „BNR își sumă rolul de cinism, deși nu este vorba despre asta când vine vorba despre luarea unor decizii corecte. Este dureros câteodată să spui că n-ai bani. Drama nu este că se discută pe această temă. Din păcate, realitatea este cinică și dureroasă, iar societatea trebuie să o accepte pentru a nu deveni și mai cinică. Realitatea nu poate fi ignorată, iar dacă se întâmplă acest lucru ajungem să căutăm vinovații”, a spus Isărescu. Banca Națională a României, în colaborare cu revista „Săptămâna Financiară” și cotidianul „Financiarul”, au organizat, miercuri, la București dezbaterea cu tema „România 2010: constrângerile economico-financiare și imperativele sociale”. În cadrul evenimentului și-au anunțat participarea, printre alții: Mugur Isărescu - Guvernatorul BNR, Lucian Croitoru - Consilier al Guvernatorului BNR și Valentin Lazea - economist șef al BNR.
FMI INTENȚIONEAZĂ SĂ-ȘI MAJOREZE RESURSELE DE CREDITARE CU 250 MILIARDE DE DOLARI
Fondul Monetar Internațional vrea să-și majoreze resursele de creditare de la 750 miliarde la 1.000 de miliarde de dolari, pentru a preveni viitoarele crize financiare, conform unui articol apărut luni în publicația britanică „Financial Times”. Fără a cita sursa informației, ziarul susține că FMI preferă să încheie anticipat acordul de finanțare, adaptate special fiecărui stat, în loc să răspundă la crize cu pachete de împrumut condiționate. „Chiar și în perioade în care nu sunt crize, un fond mare, adecvat pentru o intervenție masivă, poate ajuta la prevenirea crizelor”, a declarat pentru „Financial Times” directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn. „Doar pentru că rolul finanțării a scăzut, asta nu înseamnă că nu avem nevoie de asistență de urgență... un fond de 1.000 de miliarde de dolari reprezintă o estimare corectă”, a adăugat oficialul FMI. Majorarea resurselor de creditare ar putea fi decisă la viitorul summit G20, ce se va desfășura în luna noiembrie la Seul, susține FT, care precizează că țara care deține în prezent președinția G20, Coreea de Sud, speră să convingă statele membre ale G20 să adopte această inițiativă.
SOCIAL
RĂMĂȘIȚELE PĂMÂNTEȘTI ALE SOȚILOR CEAUȘESCU, DESHUMATE ÎN CIMITIRUL GHENCEA
O echipă de medici de la Institutul de Medicină Legală a deshumat, ieri, rămășițele pământești ale lui Nicolae și ale Elenei Ceaușescu. Medicii vor preleva probe biologice care vor fi trimise la laborator pentru testarea ADN. Din partea familiei la operațiune a participat soțul Zoiei Ceaușescu, Mircea Oprean. Singurul fiu rămas în viață, Valentin Ceaușescu, și Mircea Oprean au inițiat acest proces în dorința de a afla dacă resturile pământești aflate în Cimitirul Ghencea din Capitală aparțin lui Nicolae și Elenei Ceaușescu. În 2009, Valentin Ceaușescu și Mircea Oprean au reușit să devină proprietarii mormintelor, având acum dreptul să ceară deshumarea, după trecerea celor șapte ani prevăzuți de lege ca interdicție de exhumare a unor cadavre. Inițial, Valentin Ceaușescu și Mircea Oprean au dat în judecată Ministerul Apărării Naționale, iar instituția a fost obligată de instanță să identifice locurile unde au fost înhumați soții Ceaușescu, însă Ministerul Apărării Naționale nu a reușit să dea curs deciziei judecătorilor.
SĂNĂTATE
ALGOCALMINUL SE VA ELIBERA DOAR CU REȚETĂ
În mai puțin de șase luni, medicamentul preferat al românilor, algocalminul, se va putea cumpăra doar la recomandarea medicului și pe baza parafei acestuia, scrie Evenimentul zilei. În mai puțin de jumătate de an, toate analgezicele și antipireticele care conțin metamizol, o substanță controversată și interzisă în multe țări, se vor putea cumpăra doar cu rețetă de la medic. Zilele trecute, Consiliul Științific al Agenției Naționale a Medicamentului a aprobat această schimbare, la cererea Sanofi- Aventis, pentru algocalminul produs și distribuit de această companie.