24.01.2012 00:08

Dâmbovița și Unirea Principatelor

❚ Merită reamintită participarea târgoviştenilor şi a dâmboviţenilor la presiunea populară de la Bucureşti care a dus la alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza ❚ Ca o recunoaştere a contribuţiei Târgoviştei la Unire, Cuza a vizitat oraşul, Curtea Domnească şi Mănăstirea Dealu ❚ Din martie 1864, Târgoviştea şi judeţul au cunoscut, ca întreaga ţară, amplele reforme administrative, agricole, în învăţământ şi altele, toate sub domnia lui Cuza

 

Târgoviştea, care a avut un rol fundamental în istoria românilor, capitala Ţării Româneşti timp de secole, perimetru spiritual naţional, a fost o prezenţă activă şi la Unirea Principatelor, act înfăptuit la 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, eveniment de la care aniversăm astăzi 153 de ani. Delegaţii târgoviştenilor au participat şi ei la presiunea populară de la Bucureşti pentru Unire. Despre cel ales, marele istoric Nicolae Iorga menţiona că „era un om înzestrat cu înalte însuşiri, hotărât, gata de jertfă, lipsit de patima banului”.

 

Târgoviştenii au fost totdeauna alături de domnitorul reformelor modernizării în agricultură, învăţământ, culte, cultură, justiţie, comerţ etc. Ca o recunoaştere a contribuţiei Târgoviştei la Unire şi la cultura şi civilizaţia românilor, Alexandru Ioan Cuza a vizitat oraşul, Curtea Domnească şi Mănăstirea Dealu (unde se află capul lui Mihai Viteazul, primul întregitor de neam al Ţărilor Române de la 1600). Sunt cunoscute interesantele aspecte privind modernizarea Târgoviştei şi judeţului prin reformele domnitorului. Domnitorul Cuza a promulgat Legea de organizare administrativă, o bază a administraţiei publice moderne; conform acesteia, Târgoviştea, de la 31 martie 1864, a devenit comună urbană, reşedinţă de judeţ.

 

Tot în anul 1864 se reliefează şi reglementarea situaţiei stării civile şi înfiinţarea pe lângă Primăria oraşului Târgovişte a Oficiului de stare civilă, care a preluat şi bisericile din oraş, privind condicele de căsătoriţi, botezaţi şi morţi. Ocârmuirea judeţului Dâmboviţa a devenit în anul 1860 Subprefectura Judeţului. În anul 1865, plasa Dâmboviţa cuprindea 14 comune cu 3852 de case şi 3870 de familii. Modernizarea statului în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-a aplicat şi la poliţie, din anul 1861 un opis al dosarelor de la Direcţia Judeţeană Dâmboviţa a Arhivelor naţionale menţionează printre atribuţii: întocmirea catagrafiei averilor celor decedaţi, constituirea epitropiilor, aplicarea hotărârilor judecătoreşti, rezolvarea unor pricini dintre locuitori, încasarea amenzilor, spargeri, legalizarea actelor, supravegherea alegerilor, preţurile produselor, sechestrul judiciar, regulamentul de construcţie pentru clădiri etc.

 

Tot în anul 1866, Tribunalul Judeţean Dâmboviţa a devenit instanţa de apel pentru procesele din judecătorii şi instanţa care judeca în fond cauzele importante, hotărârile date fiind numite „sentinţe”. În limita spaţiului tipografic, subliniem şi modernizarea instituţiilor din comerţ, învăţământ, sănătate, cultură ş.a.m.d.

Petre Drăguțoiu | petre.dragutoiu@artpress.ro

---