21.07.2010 00:07

Fermierii dâmboviţeni, cu banii luaţi şi culturile calamitate

După ce şi-au văzut recoltele calamitate din cauza inundaţiilor, fermierii care şi-au asigurat culturile se vor alege cel mai probabil cu praful de pe tobă, întrucât societăţile de profil refuză să plătească despăgubirile. Ing. Elena Alecu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Agricole Dâmboviţa, ne-a semnalat recent că există mari probleme din acest punct de vedere între fermieri şi societăţile de asigurare, cu toate că instituţia pe care o reprezintă a încercat o negociere, care a eşuat, între cele două părţi. În lipsa unui cadru legislativ care să-i protejeze, fermierii sunt practic la mâna acestor firme de asigurare care se pare că vor doar să ia, dar nu şi să dea ceea ce li se cuvine asiguraţilor, în caz de calamităţi naturale. Şi când te gândeşti că s-a introdus obligativitatea asigurării locuinţelor, te apucă groaza de ceea ce se va întâmpla în cazul unui cutremur, în condiţiile în care societăţile de asigurare nu sunt în stare să plătească despăgubirile nici măcar în agricultură. Să sperăm că societăţile de asigurare nu se vor transforma în Caritas-uri sau FNI-uri care dau tunuri, adună banii oamenilor şi dispar în neant, aşa cum este obiceiul prost pe la români.

„Societăţi de asigurare nu-şi respectă contractul”

„O parte dintre culturile afectate de inundaţii a fost asigurată. Mă refer la societăţile comerciale care au reuşit să încheie contracte de asigurare cu societăţile de profil. Problema este că fermierii se confruntă cu mari probleme legate de plata acestor asigurări. Societăţile răspund cu greu acestor obligaţii. Legea 381 nu mai are efect în prezent. În momentul în care judeţul era calamitat, această lege îşi intra în drepturi şi oamenii erau despăgubiţi. Acum agricultorii sunt la mâna acestor societăţi absolut refractare la despăgubiri. Am avut o întâlnire cu fermierii, am avut invitaţi de la revista «Ferma» şi am încercat o negociere între producători şi aceste societăţi. Însă noi nu avem pârghii (decât aceste negocieri) între cei doi factori. Problemele sunt destul de serioase pentru că am înţeles că aceste societăţi nu-şi respectă contractul. Există, de exemplu, la Ulmi o firmă Agrocoral cu o suprafaţă considerabilă de rapiţă, surprinsă de ploaia şi grindina care au distrus practic cultura. Este vorba despre o societate serioasă, care şi-a asigurat cultura, a aplicat tehnologia şi nu poate să se bucure de roadele muncii. Direcţiile agricole nu au pârghiile pentru medierea acestui conflict”, a explicat ing. Elena Alecu.

Mirela Ivan-Nobel | mirela.ivan.nobel@artpress.ro

---